Accesorii cu... gust

(Fulvio Bonavia, „A Matter of Taste”)

Vă propun astăzi un post care ar trebui să fie atât pe gustul gurmanzilor, cât și pe cel al devoratorilor de accesorii stilate. Dacă vă regăsiți în ambele descrieri, vă veți aminti, poate, modul jucăuș în care obișnuiam, copii fiind, să ne agățăm perechi de cireșe la urechi și să ne mândrim apoi cu proaspeții noștri cercei, care, după ce ne săturam să-i purtăm, nu erau aruncați într-un sipet de bijuterii prăfuit ci înghițiți cu poftă. Urmând firul acestei ludice amintiri, vă veți bucura să descoperiți cum cele mai încântătoare dintre accesoriile dumneavoastră dragi pot prinde chiar și acum, ani mai târziu, viața aromată a unor delicatese, vă veți desfăta, sunt sigură, să aflați cu câtă naivitate acel obicei din copilărie poate scrie astăzi savuroase pagini de stil.

Vă întreb acum, câte dintre dumneavoastră, stimate doamne şi domnişoare subjugate fetişului modei, vă puteţi lăuda că nu vi s-a spus cel puţin o dată în viaţă că ar trebui să vă accesorizaţi ţinutele cu ceva mai mult gust? Pe de altă parte, câte dintre dumneavoastră nu au fost măcar o dată complimentate de iubit sau de un atare admirator şi catalogate drept delicioase, mulţumită unei alegeri vestimentare foarte potrivite? Ei bine, pentru a rări pe cât posibil prima situaţie în detrimentul celei de-a doua, fotograful Fulvio Bonavia întinde o mână plină de bun gust reprezentantelor sexului frumos.

            Italianul Fulvio Bonavia este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai căutaţi fotografi internaţionali ai momentului, al cărui portofoliu include nenumăraţi clienţi, nenumărate premii, dar mai ales nenumărate opere de artă. Printre acestea din urmă se numără şi „A Matter of Taste”, carte publicată în toată lumea, prin care fotograful vrea să demonstreze că unele alimente sunt atât de delicioase încât au dreptul sa devină haute-couture! Iar dacă el spune asta, cine suntem noi să le luăm acest drept?!

De la genţi, încălţăminte şi căciuli şi până la cele mai nebănuite bijuterii, imaginaţia tânărului fotograf nu are limite. Pantofi din solzi de peşte cu toc din jeleu și prăjiturele, ghetuţe de iarnă din orez cu ciucuri de usturoi, săndăluţe lejere de vară cu baretă din caju, seminţe şi foi de migdale, saboți olandezi din dovlecei ciopliți sau balerini uşori din vinete cărnoase. 

           Geantă de umăr din zmeură, geantă de mână din brocoli, o delicată geantă de seară cu lanţ, toată din afine, clasica geantă Coco Cahnel neagră din mure, clutch-uri din fructe nucifere, uscate și oleaginoase, sfărâmate sau întregi (fistic, alune, caju, migdale, nuci) sau o simplă sacoşă de cumpărături din caşcaval. 

Slipi din frunze de varză şi salată şi umbrele aşişderea. Ceasuri cu cadran din kiwi, brăţări din jeleu zaharisit, inele din fructe de mare sau cu trandafir din jambon şi câte şi mai câte altele.

Fotograful mărturiseşte că nu se teme să mixeze materiale cât mai diferite şi aparent incompatibile care să rezulte într-o serie de produse spectaculoase, surprinzătoare, la care niciunul dintre privitori să nu se fii aşteptat. Lucruri banale şi uzuale, de care fiecare dintre noi se foloseşte zilnic – alimente şi accesorii – sunt scoase din prozaic prin însăşi combinarea lor în moduri inedite. Scopul este, aşadar, unul cât se poate de simplu, acela de a seduce publicul nu prin ceva în totalitate nou şi nemaivăzut, ci prin ceva care le este foarte cunoscut şi la îndemână dar care capătă noi înfăţişări şi valenţe. Pentru realizarea acestor fotografii, el pozează mai întâi alimentul pe care vrea să îl folosească şi pe care îl modelează să fie cât mai apropiat de forma accesoriului pe care vrea să îl personalizeze, apoi fotografiază accesoriul propriu-zis iar, în cele din urmă, suprapune imaginile pe calculator şi gata, gustul ia formă!

Inspiraţia şi ideile îl surprind în plimbările sale pe străzile din Milano, unde nu ratează niciun boutique pentru a fii la curent cu ce accesorii sunt la modă, dar nici marile pieţe, care îi furnizează materia primă cu care să le îmbrace. Spre exemplu, o vizită la piaţa de peşte din cartier, i-a dat ideea realizării unei curele din hamsii, iar o după amiază relaxantă la o cofetărie i-a servit drept inspiraţie pentru realizarea unei alte curele, de această dată din fursecuri şi a unor perechi de cercei din trufe delicioase.

Ideea care stă la baza creaţiilor lui Fulvio Bonavia este aceea că fiecare persoană are (sau dacă nu are, atunci ar trebui să îşi construiască) un stil propriu, care să o definească şi care să îi confere siguranţa unicităţii. Desigur, importantă într-o atare măsură este şi ideea de modă în sine, însă stilul este cel care ar trebui să scrie moda pentru fiecare dintre noi în parte şi nu viceversa. Ori, aşa cum marea doamnă a modei frumos spunea „Moda trece, stilul rămâne”, balansul dintre cele două este cel puţin dezirabil. Avantajul este deci evident – nimeni, niciodată, nu se va plânge că movul din vânătă nu se mai poartă, că pastele la curea fac şoldurile late ori că anghinarea nu dă bine pe părul prins în coadă sau că strică bretonul proaspăt franjurat.

Mâncarea va fii mereu la modă, indiferent de stilul fiecăruia, trebuie doar să ne folosim de papilele estetice în loc de cele gustative pentru a descoperi cât de delicioasă şi actuală este de fapt. Iată cum, în cel mai plăcut mod posibil, femeia modernă poate împuşca doi iepuri dintr-un foc – arată delicios şi face economie la calorii! Mai așteptăm acum doar apariția unui creator de modă suficient de îndrăzneț, care să se încumete să ofere cu adevărat viață unor astfel de accesorii.